Privește înapoi cu mânie

O seară de duminică într-o mansardă înghesuită, locuită de un cuplu și un prieten. O situație de bază a relațiilor din start cel puțin ciudată conform normelor sociale. Lipsa spațiului individual coroborată cu lipsa spațiului cuplului creează o tensiune ce plutește în aer ca și o forță invizibilă care împing personajele la paroxism al dorinței de a fii, de a exista într-o lume care îi ignoră. Turnul de fildeș va fi zdruncinat de dinăuntru și de dinafară o dată cu venirea Helenei. Mai întâi Jimmy va fi principalul motiv al distrugerii turnului, acesta își ia toată energia de a lupta din tăcerea lui Alison pentru a acoperi tăcerea care s-ar putea să îi transforme într-o adunare de oameni lipsiți de viață, comună și pierdută din vizorul societății. Această problemă este atât de actuală încât putem observa ce lumină aruncă cutumele societății asupra generației tinere care se transformă și înaintează într-un ritm alert. Se simte deseori în rândurile generației tinere rana lăsată de generațiile premergătoare iar acest fapt creează tensiuni pe toate planurile. Povestea se desfășoară în jurul planului relațiilor interumane, relații care sunt bombardate în măsuri existențiale. Căsătoria are acum o imagine decadentă prin acest Cliff deși el este cel care ține această căsătorie intactă pentru o perioadă de timp, nereușind să o facă pană la capăt. Tringhiul amoros își schimbă laturile oferind complexitate personajelor făcând discrepanța între ce se spune și ce se acționează în scenă. Deciziile sunt de mare importanță iar scopul este de a pune accent pe cum influențează transformările în oameni deciziile pe care le iau cei apropiați și cele pe care le luăm noi înșine. Dobândirea păcii se face prin război după cum încearcă textul să ne demonstreze. Dragostea se obține tot în același mod, prin despărțire și împăcare. Demonstrația sacrificiului apare ca instrument al poveștii ceea ce face ca spectacolul sa aibă o încărcătură puternică pe plan emoțional.