La ordin, Fürher!

Spectacolul “La Ordin, Führer!” încearcă să deslușească mecanismele subtile, dar extrem de pragmatice care au pus în funcțiune mașinăria urii ce a declanșat Holocaustul. Mai presus de informațiile prezentate în textele enciclopediilor, tratatelor de istorie și lucrărilor de specialitate, se află mărturia unei adolescente austriece care, sedusă de ideologia nazistă intră cu o determinare absolută în această spirală a urii, a exaltării și a depersonalizării. Participarea ca voluntar, supraveghetor în cadrul unui lagăr de exterminare îi generează o cooexistență, care nu se opune, ba chiar îi completează menirea, viața, căci spectacolul vorbește în primul rând despre Viață, despre acele vieți mutilate, contorsionate. Deși complet depersonificată, ea se abandonează în vâltoarea mecanismelor de propagandă coordonate mefistofelic de
Joseph Goebbels, aceeași propagandă care reușește să aducă un sens propriei sale existențe, și altor sute de mii, poate milioane din generația ei. “La Ordin, Führer!” se referă nu în ultimul rând la condiția Femeii în decursul regimului național-socialist, „ridicată” la rangul suprem de “utilă societății ariene” prin prisma capacității de a dărui cât mai mulți fii și fiice establishment-ului nazist german. Mai presus de o poveste, textul scris de Brigitte Schwaiger – ea însăși descendentă a unei soprane care și-a găsit
sfârșitul în legărul de la Theresienstadt – tratează una dintre temele fundamentale ale Umanității – vulnerabilitatea în fața Maleficului care hipnotizează și se metamorfozează într-un fapt cotidian, banal, perceput aproape în totalitate ca aparținând unui pol antagonic al Răului.