Giselle

Prolog
Povestea începe cu un bărbat singur, bântuit şi consumat de imaginile care îi inundă imaginaţia. Pătrunzând în gândurile sale, asistăm la povestea care i-a urmărit fiinţa pentru aproape un deceniu…
Actul I
Într-un sat izolat, Contele Albrecht intră cu suita sa şi cu vasalul său credincios, Wilfried, care îl însoţeşte pe conte la vânătoare. Albrecht visează la ceea ce-l va aştepta peste zi, în timp ce se deghizează încă o dată într-un tânăr ţăran, sub numele Lenz. El se află în sat pentru a se întâlni cu frumoasa ţărăncuţă Giselle, pe care a cunoscut-o recent. Giselle, cucerită de tânărul Lenz, s-a îndrăgostit, fără să cunoască adevărata identitate a iubitului său. Momentul lor de dragoste este însă întrerupt de Hilarion, administratorul domeniului de vânătoare. Acesta este de multă vreme îndrăgostit de Giselle şi a sosit pentru a-i declara iubirea. Deşi flatată, Giselle nu împărtăşeşte aceleaşi sentimente pentru el. Între cei doi are loc o dispută, iar Hilarion este forţat să plece.
Câţiva ţărani se întorc de la câmp, unde tocmai au adunat recolta, iar Lenz le este prezentat lor şi mamei Gisellei, Berthe. La întâlnirea cu misteriosul Lenz, instinctele materne ale Berthei o fac să se îngrijoreze: nu l-a mai văzut niciodată pe acest bărbat şi, simţind că ceva nu este la locul său, caută să o prevină pe îndrăgostita Giselle. Berthe îi aminteşte fiicei sale legenda locului: femeile care mor de inimă rea devin iele, spirite condamnate pentru totdeauna să bântuie pădurile în timpul nopţii. Giselle însă îi transmite mamei sale să nu se îngrijoreze.
Aprins de flacăra pasiunii şi de succesul pe care l-a avut, Lenz se sperie la auzul sunetului cornului din depărtare. El găseşte un loc pentru a se ascunde cu ajutorul lui Wilfried. Între timp, Hilarion revine în sat, este surprins de prezenţa lui Wilfried şi devine suspicios. Gândurile îi sunt întrerupte de sunetul cornului şi îşi dă seama că partida de vânătoare alcătuită din nobili se apropie. Ducele şi însoţitorii săi, inclusiv încântătoarea Lady Bathilde, au ales să se odihnească, să bea ceva şi să-şi procure câteva provizii înainte de a-şi continua plimbarea. În timpul popasului, Lady Bathilde se interesează de Giselle, atrasă de frumuseţea şi farmecul acesteia. Se apropie însă timpul de plecare şi aristocraţii îşi iau la revedere. Imediat după aceasta, un grup vesel de ţărani se întorc în sat pentru a celebra o căsătorie. Întreaga comunitate dansează în onoarea mirilor, inclusiv Giselle, Hilarion şi Lenz, ieşit din ascunzătoare. Este o ocazie fericită pentru toţi cei prezenţi, mai puţin pentru Hilarion, care se simte înşelat şi izolat. Hilarion, descurajat, este lăsat singur, dar face o descoperire importantă. Ţăranii continuă să petreacă, dar veselia se întrerupe brusc atunci când Hilarion dezvăluie secretul lui Lenz: de fapt el este Contele Albrecht. Giselle refuză să creadă adevărul până când nobilii sunt chemaţi înapoi şi este dezvăluit faptul că Lady Bathilde este logodnica lui Albrecht. Zguduită de această descoperire, rănită în iubirea ei sinceră, Giselle începe să se simtă rău, aproape îşi pierde minţile şi, din cauza şocului, cade fără suflare în braţele lui Albrecht.
Actul al II-lea
În cimitir, copleşit de durere, Hilarion îşi ia la revedere de la Giselle, dar simte o adiere rece şi o prezenţă sinistră care îl sperie şi-l îndepărtează de mormântul fetei. Această temută apariţie este Myrtha, regina îngheţată a ielelor. Ea îşi protejează teritoriul şi invocă ielele, o armată de spirite disperate, al căror ţel este să se răzbune ucigând bărbaţii care le încalcă teritoriul, forţându-i să danseze până la moarte. Myrtha le invocă şi o iniţiază pe noua sa adeptă, Giselle. Myrtha simte apropierea lui Albrecht şi le îndeamnă pe iele să se ascundă.
Albrecht intră în pădure, cuprins de remuşcări. El plânge pierderea Gisellei, dar este împietrit de o apariţie supranaturală: nu poate să creadă că în faţa ochilor săi se află chiar spiritul ei. El îi imploră fetei iertarea şi încearcă să o prindă, dar nu reuşeşte.
Atacul ielelor asupra celor doi bărbaţi începe cu Hilarion, care este prins în cercul lor, unde dansează până la moarte. Myrtha trimite ielele şi asupra lui Albrecht, pentru ca el să aibă aceeaşi soartă, dar Giselle, care nu a devenit încă insensibilă şi malefică precum celelalte spirite, simte milă faţă de el şi caută să-l salveze. Myrtha şi spiritele continuă să-l chinuie pe Albrecht. Dar forţa lor este respinsă constant de puritatea dragostei Gisellei şi puterea ei de a ierta.
La venirea zorilor, spiritele îşi pierd din putere. Giselle a reuşit să-l menţină pe Albrecht în viaţă, oferindu-i preţiosul dar al vieţii prin dragostea ei eternă, iar Albrecht rămâne singur, fără a-şi putea ierta greşeala de a fi rănit-o pe Giselle.
Epilog
Albrecht tocmai şi-a retrăit cu puterea minţii coşmarul. Deşi i s-a oferit o a doua şansă la viaţă, el nu poate să uite iubirea pierdută sau să-i accepte iertarea. Albrecht fuge către mormântul pe care nu l-a mai vizitat de atâţia ani…